Ce și cum trebuie să mănânce bebelușul la începutul diversificării

Partea a doua

Acesta este partea a doua din mini seria articolelor despre diversificare scrise împreună cu dr. Ioana Stavrositu, medic endocrinolog și nutriționist, pe care o găsiți pe instagram aici, dar și în clinica Kilostop. Găsiți primul articol aici.

Cum alegem alimentele pentru diversificare?

Nu există o rețetă perfectă și nici una standard pentru diversificare, ne ghidam după preferințele din familie, după sezon, după regiunea în care trăim și la ce produse avem acces pentru că astfel ne putem asigura atât că luam masa împreună, în familie, cât și că produsele sunt proaspete.

În căutarea unui stil de viață sănătos, tot mai mulți dintre noi am început să ne orientăm spre produsele BIO, iar la rândul lor, producătorii din industria alimentara au încurajat dar și exploatat aceasta tendință aducând pe rafturi o gamă infinită de produse cu eticheta BIO- de la fructe, legume, la cereale și biscuiți sau lactate și brânzeturi.

Există fructe și legume care au o încărcătură de pesticide foarte redusă chiar și atunci când sunt cultivate prin metode convenționale, deci sunt sigure pentru consum și în varianta ne-BIO:

• legume- broccoli, vinete, varză, ceapă, sparanghel
• fructe- banane, kiwi, mango, ananas, avocado.

Alte fructe și legume necesita cantități mai mari de pesticide pentru care merita să cheltuiți în plus pentru varianta BIO:

• legume-ardei gras, țelină, salată, spanac, cartofi
• fructe- mere, pere, piersici, căpșuni, struguri

Deci, nu întodeauna investiția financiară merită, mai ales când putem consuma produse locale, de sezon.

Dincolo de polemica BIO/ne-BIO, un pericol mult mai mare pentru sănătatea noastră îl pot reprezenta OMG-urile (organismele modificate genetic).
Sunt numeroase legume și fructe pentru care semințele sunt ameliorate genetic ca să reziste la boli și paraziți.
Acestea sunt greu de identificat pentru că în aceasta privință, la capitolul ”etichete”, legislația este deficitara.
Să nu uitam și că siguranța alimentară trebuie să fie completată de calitate, pentru că degeaba cumperi un produs BIO care este plin de zahar și grăsimi! Aici aș preciza iaurturile etichetate ca fiind pentru copii cu fructe, anumiți biscuiți, cereale, etc.

Cu ce începem diversificarea? Legume sau fructe?

Nici aici nu există o recomandare standard, dar se începe în general cu legumele.

Cât ar trebui să mănânce bebelușul? Cântărim mâncarea?

Bebelușii se nasc cu capacitatea de a-și regla aportul alimentar în funcție de nevoi. Bineînțeles că în primele zile, săptămâni de diversificare ei încă nu reușesc să facă clar conexiunea dintre faptul că alimentația solida le produce sațietate și care este rolul meselor în viață lor, dar aceasta perioada este deosebit de importanta pentru a-și crea relația cu propriul corp, a învață să îl asculte. Încercați să nu interveniți în aceasta relație, este o șansă în viață ca aceasta să fie făcută natural și echilibrat, iar aceasta este la începutul diversificării.

Oferim lapte matern/formulă imediat după masa solidă? Care este cantitatea optimă?

Da, putem oferi mesele de lapte imediat după masa solidă, daca sunt solicitate, ca și completare.

Literatura de specialitate prezintă o mare diversitate a ceea ce este considerat „normal” în ceea ce privește ce cantitate de lapte care ar trebui să consume un bebeluș pe zi după începerea diversificării.

Acest lucru va varia și în funcție de volumul pe biberon (unii bebeluși preferă mai mult volum mai rar, alții mai puțin volum mai des).

Cantitatea cerută se poate schimba, de asemenea, de la o zi la alta și este în regula să urmezi exemplul copilului tău. Lasă-te ghidat de el și oferă mesele de lapte, PROPUS NU IMPUS mai ales după începerea diversificării. Acestea vin în completarea meselor de solide doar dacă este necesar!

Rețineți că, daca bebelușul crește corespunzător, face pipi și caca așa cum era de așteptat și în general are o stare generala bună, atunci cel mai probabil și cantitatea de lapte, precum și de solide este potrivita pentru copilul dvs., chiar dacă este mai mică sau mai mare decât cea oferita unui alt copil de aceiași vârstă.

❗️Atenție la supraalimentarea cu formulă de lapte praf! Aceasta crește riscul de obezitate în adolescență și viața adultă!

Ținem cont de vreo regulă atunci când introducem un aliment nou în diversificare?

Da, nu introducem mai mult de 1 aliment nou pe zi. În cazul alergenilor principali, repetăm oferirea acestora 2-3 zile la rând.

Oul fiert îl oferim întreg sau doar gălbenuș în diversificare?

Se vorbește despre o fereastră între 4-7 luni în care se recomandă introducerea alergenilor principali. Oul face parte din această categorie. Cel mai adesea este implicat albușul în alergii, dar practic este foarte greu de separat proteinele din albuș de cele din gălbenuș, existând o contaminare reciprocă albuș-gălbenuș. Așa că cel mai adesea în cazul alergiei la oricare parte a oului, se va recomanda evitarea alimentului în întregime. 

Ce alimente sunt interzise bebelușilor?

Zahărul, Sarea >1 g/zi (necesarul este acoperit în general prin mesele de lapte), mierea și orice preparat le-ar putea conține pe acestea.

După 1 an se reduce riscul de apariție a botulismului în cazul copiilor și se poate oferi miere. Sarea rămâne să fie consumată într-o cantitate de maxim 2 g de sare pe zi. Pentru zahăr există recomandări de a fi evitat în alimentație până la 2 sau chiar 3 ani.

Botulismul este periculos?

Botulismul, este o boală rară, este extrem de gravă, fiind provocata de toxina eliberată de o bacterie – neurotoxina bolutinică.

Clostridium este o bacterie de gen anaerob care formează spori, prin care produc contaminarea. Caracteristica acestei bacterii este că poate prolifera doar în medii în care nu există oxigen. Acest lucru face ca anumite surse de hrană, printre care cele conservate, să le ofere un mediu de proliferare perfect. Neurotoxina produsă de aceasta bacterie este una dintre cele mai agresive toxine cunoscute.

Cele mai multe dintre cazurile de botulism apar la copiii cu vârsta sub un an. Sunt rezultatul expunerii acestora la sol contaminat sau prin consumul de alimente ce pot conține bacteria, mierea fiind principala potențială sursă de contaminare.

Copiii mai mari și adulții au mecanisme naturale de apărare, care împiedică dezvoltarea bacteriilor în intestin, înainte că acestea să elibereze neurotoxina într-o cantitate suficienta pentru declanșarea bolii.

Toxina botulinica a mai fost găsită în conservele care au puțin acid, cum ar fi cele de: sfeclă, spanac, ciuperci și fasole verde. Dar și în conservele de ton, dar și în pestele afumat și sărat, precum și în produsele din carne: semipreparate de tipul cârnaților și al șuncii.
Metoda de conservarea a unor alimente, prin adăugarea de ulei la suprafață acestora, creează condiții de anaerobioza, propice pentru producerea toxinei botulinice.

Evităm și conservele la copiii mici și mai ales cele care ne ridică un semn de întrebare, cum ar fi faptul că au capacul bombat!