Alimentația bebelușului-interviu cu dr. Anastasia Parnia
Deseori întâlnesc pe grupurile de profil, mămici panicate și înspăimântate de cum va decurge diversificarea bebelușului lor.
Diversificarea a devenit un subiect controversat. E aproape imposibil ca cineva să nu îți spună că nu greșesti cu ceva. De aceea este important sa fim la curent cu sfaturile oferite de OMS și ESPGHAN.
Este datoria noastră ca părinți să ne informăm din surse sigure, de preferat să discutăm cu medicul înainte de a începe diversificarea.
Într-un articol precedent, pe care îl găsiți aici, am discutat cu dr. Anastasia Parnia despre cele mai comune greșeli în alimentația bebelușului.
Pentru că mi-am dorit să abordez pe blog și subiectul diversificare, dr. Parnia a fost și de data aceasta draguță să imi răspundă la câteva întrebări.
Părinții noștri ne-au diversificat foarte repede, uneori de la 2-3 luni. Din păcate și în ziua de azi sunt părinți care aleg să urmeze exemplul celor dinaintea lor. Ce părere ai de acest lucru?
Academia Americană de Pediatrie nu recomandă diversificarea bebelușului mai devreme de 17 săptămâni.
Diversificarea copilului sănătos, alăptat exclusiv la sân sau cu formulă, care a luat normal in greutate, se recomandă a fi făcuta începând cu vârsta de 6 luni!
Până la aceasta vârsta copilul nu are nevoie de nimic altceva în afară de lapte (fără apă, ceai, suc, terci sau alte alimente sau lichide în această perioadă).
Pe vremuri, mămicile nu aveau suficiente informații legate de alimentația bebelușului și alegeau diversificarea precoce (2-3 luni) in situația în care lactația nu era suficientă, si nici accesul la formula nu era tocmai la îndemână.
Un alt motiv pentru care chiar și în ziua de azi se începe diversificarea mai devreme, este speranța că copilul va dormi mai bine noaptea, însă aceasta nu reprezintă o garanție. Fiecare copil este diferit, iar motivele pentru care se trezește des sau nu doarme bine noaptea, pot fi extrem de numeroase.
La ce riscuri sunt supuși bebelușii diversificați precoce?
Profesioniștii din domeniul sănătății declară în mod clar că sistemul digestiv al bebelușului nu este pregătit pentru hrană solidă înainte de 17 săptămâni. Cei ce primesc mai devreme de acesta vârstă solide sunt mai predispuși să sufere boli digestive (afecțiuni gastrice, diaree și vărsături).
Totodată cercetările sugerează faptul că începerea diversificării înainte de 4 luni poate crește șansele copilului să devină supraponderal.
Datele studiului The Millennium Cohort Study (care urmărește 12.000 de copii născuți în 2000) au constatat faptul că 26% dintre bebelușii cărora li s-au administrat solide înainte de 4 luni erau supraponderali la vârsta de 3 ani, comparativ cu 22% dintre cei hrăniți cu solide ulterior.
Același tipar a fost observat și atunci când respectivii copii împliniseră vârsta de 5 ani. 24% dintre cei cărora li s-au administrat solide înainte de 4 luni erau supraponderali, comparativ cu 20% dintre cei care primiseră solide după vârsta de 4 luni.
Indiferent de momentul in care alegeți să începeți diversificarea, este foarte important să vă sfătuiți cu medicul pediatru care urmărește copilul, acesta fiind cel mai în măsură să decidă când este pregătit cel mic pentru acest pas.
Când este momentul potrivit să începem diversificarea bebelușului?
Diversificarea la copilul sănătos începe la 6 luni.
Începând cu această vârstă, bebelușul are nevoie de surse suplimentare de nutrienți care să îi asigure necesarul de calorii, minerale și vitamine.
În jurul vârstei de 6 luni, trebuie să fim atenți la câteva semne care ne indică faptul ca puiul nostru este pregătit pentru a începe diversificarea:
- bebe poate sta în șezut singur, fără ajutor;
- reducerea și implicit dispariția reflexelor primitive de extruzie a limbii (reflexul „gag”) și a celui de vomă, pentru a permite alimentarea;
- dacă bebelușul nu reușește să mobilizeze bolul alimentar în vederea deglutiției și îl scoate din gură chiar și după mai multe încercări consecutive, e posibil ca sugarul să nu fie pregătit și se recomandă amânarea diversificării. Reflexul „gag” este mult diminuat sau dispare în jurul vârstei de 4-6 luni;
- bebe își controlează mușchii capului și gâtului putând face mișcări pentru a refuza mâncarea.
Având în vedere ca sunt atât de multe informații despre acest subiect, cum este mai corect să procedăm? Diversificare sau auto-diversificare?
Pentru ambele variante exista argumente pro și contra.
Fiecare părinte decide pentru copilul lui metoda de diversificare cea mai bună.
Înainte de a începe auto-diversificarea, daca asta vom alege, este foarte important sa urmam un curs de prim ajutor. Daca optam pentru alimentarea cu bucăți la copilul mic, riscul de înec și sufocare este mai mare decât atunci când oferim piureuri.
Pentru o creștere optimă a copilului, intre 6-23 luni se recomandă ca alimentația complementară să asigure zilnic hrană din cel puțin 4 grupe alimentare dintre următoarele șapte, cu frecvența și cantitatea corespunzătoare vârstei :
- cereale, rădăcinoase, tuberculi;
- păstăioase, nuci;
- produse lactate;
- carne, pește, ficat de pasăre/alte organe;
- ouă;
- legume și fructe de culoare galbenă și portocalie;
- alte fructe și legume
Atât timp cât copilul primește cantitatea necesară de alimente care sa ii ofere toți nutrienții de care are nevoie pentru o dezvoltare corecta, putem alege oricare dintre cele două variante de diversificare.
Dacă bebelușul refuză să mănânce, cum îl putem ajuta sa accepte mâncarea?
În primul rând să nu uităm faptul că până la vârsta de un an laptele matern sau formula rămâne alimentul de bază pentru bebeluși.
Momentul mesei trebuie sa fie unul relaxat. Fără nervi, amenințări sau presiuni asupra copilului să mănânce in situația in care acesta plânge și refuză.
Încercați să creați un desen sau diverse forme din mâncare, astfel încât cel mic sa fie atras de aspect.
Încercați să transformați masa in ceva educativ.
Învătați-l culorile, pronunțarea numelor fructelor si legumelor, de unde provin diverse ingrediente etc.
Lăsați timp adecvat între mese pentru a i se face foame. Nu ii oferiți gustări înainte de masă și nu dați lapte înainte de masă.
Ce reguli ar trebui să urmăm pentru ca diversificarea să decurgă corect?
O diversificare corectă presupune în primul rând ca copilul sa fie pregătit pentru acest pas:
- bebe poate sta în șezut singur;
- dispariția reflexelor primitive de extruzie a limbii și a celui de vomă;
- bebe își controlează capul și gâtul;
Diversificarea corecta presupune introducerea alimentelor pe rând. La copilul sănătos fără risc alergic individual sau familial un aliment nou la 24 h. Sau o spațiere a introducerii de până la 4 zile atunci când există teren alergenic in familie sau la copil.
Introducerea alimentelor se face individual și cu spațiere pentru identificarea unor posibile reacții alergice. Dar și pentru remarcarea unei posibile intoleranțe a sugarului la alimentul respectiv.
Se recomandă introducerea graduală a potențialilor alergeni alimentari în schema de diversificare până la vârsta de un an.
Bebelușul trebuie supravegheat constant în timpul servirii meselor, să aibă o postură corectă în timpul hrănirii.
Diversificarea se încheie „oficial” la vârsta de un an. Atunci se presupune că bebelușul a interacționat cu alimente din toate grupele alimentare.
Diversificarea este considerartă un moment crucial în viața sugarului, dar și a părinților care primesc o a doua șansă pentru a-și corecta ei înșiși obiceiurile alimentare și a deveni modele pentru cei mici.
Sunt în creștere cazurile de alergii și intoleranțe în rândul copiilor. Ce anume determină această creștere? Există vreo legatură între alimentația gravidei si apariția acestora?
Datorita stilului de viață modern concentrat pe viața urbană, alimentația nu reușește să ne ofere mereu tot ce este mai bun pentru organism. Pe de o parte avem tot mai puțin acces la alimente aflate cat mai aproape de forma lor naturală. Pe de alta parte avem la îndemână alimente intens procesate. De asemenea agricultura intensivă moderna presupune folosirea de pesticide și îngrășăminte pentru asigurarea unor recolte cat mai bogate.
Poluarea din jurul nostru ne afectează în mod direct organismul. Dar are impact și asupra plantelor și animalelor pe care le consumăm.
Tot acest cumul de factori poate reprezenta un motiv pentru care organismul nostru reacționează prin alergii ca răspuns de apărare la toate aceste agresiuni externe. Alergia este un răspuns exagerat, mediat imun al organismului la un anumit stimul interpretat ca fiind nociv.
Alimentația mamei in timpul sarcinii nu poate produce alergii la viitorul bebeluș. În schimb, daca mama se cunoaște că suferă de anumite alergii, le poate transmite genetic copilului.
Pe dr. Parnia o gasiți in mediul online pe Instagram unde postează multe informații folositoare pentru părinți.
Sursă foto: Canva
Descoperă mai multe la Mama lui Vladimir
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.