Recunosc, despre demineralizarea dinților nu știu multe informații, pentru că, din fericire Vladimir nu are această problemă. Am postat în urmă cu ceva timp despre prima experiență a lui Vladimir la pedodont. Găsiți aici articolul.
Știu că mulți copilași au această problemă, chiar multe mămici mi-au scris să mă întrebe când voi posta un articol despre acest subiect. A venit timpul pentru a aborda subiectul demineralizare la copii, iar în ajutor a venit dr. Elena Luiza Luca, medic rezident pedodonție (stomatologie pediatrică), care mi-a răspuns la cele mai întâlnite întrebări despre acest subiect.
Dr. Luca este și pe instagram, dar are și un site unde postează articole medicale.
Ce este demineralizarea dinților?
Demineralizarea dinților, în termeni mai pompoși, reprezintă stadiul incipient al cariei dentare. Este important de reținut faptul că este primul stadiu și imediat voi explica și de ce. În această fază, cel afectat este smalțul, adică învelișul exterior al
dintelui.
Demineralizarea – se pierd minerale de la nivelul smalțului – începe atunci
când au loc atacuri acide în cavitatea orală. Pe scurt, bacteriile din gură dau mică petrecere după fiecare masă, resturile alimentare fiind bufetul lor suedez, o sursă neprețuită de nutrienți pentru ele. Astfel, având toate resursele la îndemână, bacteriile continuă să își facă de cap, afectând smalțul.
Care sunt cauzele demineralizării?
Așa cum am menționat mai sus, atacul acid este cel responsabil pentru apariția cariilor incipiente. Este foarte important să nu confundăm demineralizarea dinților cauzată de igienă neadecvată și o dietă dezechilibrată cu modificările de structură ale dinților.
Aici vorbim în principal despre hipoplazie, hipomineralizare, fluoroză
dentară, care apar în urma unor factori care acționează intrauterin (carențe vitaminice, infecții ale mamei, sau tulburări endocrine), la naștere (traumatisme ale lui bebe, lipsa oxigenului) sau extrauterin (fluor administrat în exces, lipsă de
vitamine).
Trebuie să reținem că aceste distrofii (modificări de structură) sunt prezente atunci când dinții ies pe arcadă. De asemenea, dacă dinții de lapte au suferit infecții prin procese carioase profunde și netratate, dinții permanenți pot avea leziuni distrofice pe suprafața lor, de aici reieșind importanța tratării la timp a dinților temporari, chiar dacă urmează să fie înlocuiți.
Revenind la demineralizare, trebuie reținut că aceasta nu se produce în urma unui singur atac acid, ci în urma unor atacuri repetate. Asta implică o dietă care conține mulți carbohidrați, sucuri și băuturi îndulcite care determină o aciditate mare a salivei. Aciditatea aceasta este prielnică multor bacterii, care vor continua să se multiplice, mai ales în prezența
alimentelor dulci (fermentează cu ușurință), ajungând astfel să dizolve cristalele din care este alcătuit smalțul, producând astfel o demineralizare.
Care sunt semnele care ar trebui să ne alarmeze?
Caria incipientă se manifestă sub formă de pete albe cretoase și sunt situate cel mai frecvent la coletul dinților, adică aproape de gingie sau pe suprafețele cu care mestecăm. Chiar dacă pot arăta mai rău, există și pete galbene sau chiar brune
spre negricioase, care reprezintă cariile incipiente oprite în evoluție, prin remineralizare.
În afară de aceste pete, nu există semne care să ne atenționeze că
există un dezechilibru în viața micuțului nostru. Lăsate să evolueze, aceste demineralizări se transformă cu timpul în cavități, de la simple pete. Adică, mai simplu, caria. Este de reținut faptul că mini dințișorii au mai puține terminații nervoase decât dinții maturi, iar simptomele apar de obicei în stadii avansate, grave.
Când trebuie să mergem cu cel mic la pedodont?
Spre deosebire de ce am fost învățați, prima vizită la medicul pedodont trebuie să aibă loc fie după erupția primului dinte, fie la vârsta de 1 an. Încă de atunci medicul pedodont poate vedea leziunile distrofice (hipoplazie, de exemplu). Chiar dacă
poate nu este nevoie ca medicul să facă vreo procedură, orice modificări ale dinților sunt monitorizate în timp și sunt tratate în stadiul incipient. Vizitele din 6 în 6 luni sunt recomandate, nu numai din motivele expuse mai sus, dar și pentru a îl obișnui pe bebe cu cabinetul, cu atmosfera și personalul medical.
Există tratament pentru demineralizarea dinților?
Sigur că există. Mai țineți minte când am spus despre faptul că este stadiul
incipient al cariei? Asta înseamnă că această fază este reversibilă. Adică smalțul își poate recupera proprietățile cu ușurință dacă respectăm niște indicații.
În primul rând, luăm atitudine în ceea ce privește alimentația lui bebe și suntem atente la viitoarele alegeri. Nu trebuie să scoatem carbohidrații din dietă, deoarece o dietă echilibrată cuprinde toate grupele alimentare. Vom avea grijă doar la sursele din care aceștia provin și la cantitate.
În ceea ce privește medicul pedodont, acesta va opta în funcție de caz pentru cea mai bună soluție.
Ce se poate face în cabinetul stomatologic?
Se pot realiza sigilări ale suprafețelor pe care copiii mestecă, indiferent dacă dinții sunt temporari sau permanenți. Suprafețele masticatorii au o mulțime de șanțuri și gropițe, în care se adună resturi de mâncare, bufetul bacteriilor, petrecerea lor, știți povestea.
O altă soluție este fluorizarea profesională. Administrarea fluorului trebuie să fie proporțională cu riscul carios al copilului (cu cât riscul este mai mare, cu atât tratamentul cu fluor este mai intens). Această procedură constă în aplicarea unor
geluri cu concentrație mare de fluor în gutiere și se realizează de 2 ori pe an. Poate fi făcută și acasă cu produse care conțin mai puțin fluor, la recomandarea medicului. Se mai pot aplica și lacuri cu fluor care rezistă pe dinți câteva zile, dar care depun o cantitate mare de fluor pe suprafața smalțului, făcându-l pe acesta
pregătit pentru atacurile curioase.
O soluție modernă, dar care nu este încă atât de populară, este tehnica ICON, care se adresează fix acestor tipuri de leziuni. Tehnica ICON constă în dizolvarea acestor pete și apoi refacerea suprafeței dintelui. Avantajele sunt reprezentate de
faptul că nu necesită turbină sau alte instrumente care să provoace disconfort copilului.
Cum putem noi părinții preveni această problemă?
Probabil că mă voi repeta, însă dieta este esențială în prevenția apariției cariilor sau a leziunilor incipiente.
Vizitele la medicul pedodont sunt și ele un factor foarte important.
Odată stabilită o relație de încredere între pedodont și copil, întâlnirile
sunt plăcute și totul va decurge mult mai ușor. Micuțul va fi deschis la consultații, iar medicul poate observa din timp toate schimbările.
Deși poate suntem copleșite de evenimentul venirii lui bebe pe lume, nu trebuie să uităm că igiena orală este importantă încă de când nu există decât gingii în cavitatea orală. Trebuie să ne facem un obicei de a curăța gingiile, limba și obrajii
cu ajutorul unui tifon îmbibat în ser fiziologic înfășurat pe deget.
Periajul dinților începe încă de la primul dințișor care erupe și este important să facem asta de 2 ori pe zi pentru a crea un obicei. Când sunt mici, putem alege periuțele soft (moi), pentru a nu leza gingiile în timp ce periem dinții. Este esențial
ca periajul să fie realizat de părinte și să fie supravegheat până la vârsta de 7 ani, până acesta deprinde o tehnică corectă de periaj.
Romanian