Tratamente stomatologice în sarcină și alăptare

Tratamente stomatologice în sarcină și alăptare Mama lui Vladimir

Un subiect nu foarte discutat

Multe dintre noi se întreabă dacă pot fi efectuate tratamente stomatologice în sarcină și alăptare, iar răspunsul este da. Știu că multe dintre voi, preferați să așteptați, de teamă să nu faceți rău bebelușului, dar trebuie să aveți grijă și de sănătatea voastră. Pe lângă controalele la medicul ginecolog, adăugați pe listă și un consult la medicul stomatolg.

În sarcină pot apărea diverse probleme dentare, care se pot agrava pe parcursul ei, inclusiv dureri de dinți. Un specialist te poate îndruma și trata în siguranță fără ca bebelușul să fie în pericol.

Legat de acest subiect, dr. Elena Luiza Luca, medic rezident pedodonție (stomatologie pediatrică) ne răspunde la cele mai întâlnite întrebări: tratamentele stomatologice, radiografiile dentare în sarcină și alăptare și multe altele.

Dr. Luca este și pe instagram, dar are și un site unde postează articole medicale.

Cu ce probleme se confruntă cel mai des viitoarele mămici în timpul sarcinii și după naștere? Cum pot fi prevenite?

Știm bine că în sarcină apar niște schimbări hormonale foarte puternice care au un
impact foarte mare asupra întregului organism. Una dintre cele mai afectate părți
din corpul nostru în sarcină și după este gingia.

Sunt sigură că multe dintre voi au auzit despre gingivita de sarcină.

Gingia reprezintă un sistem de susținere al dintelui pe arcadă și este cel aflat cel mai la suprafață, astfel încât asupra gingiei nu acționează doar hormonii, ci și placa bacteriană. Acest cumul de factori (placă bacteriană și hormoni) duc la inflamația gingiei, aceasta ajungând să fie umflată, să sângereze și să usture.

Atunci când doare, încercăm să evităm periajul în acea zonă, care duce la și mai multe probleme, creându-se astfel un cerc vicios. Cu cât se acumulează mai multă placă bacteriană, cu atât gingia doare mai tare, cu atât evităm și mai mult periajul.

Gingivitele evoluează către parodontite (paradontoză).

Dacă gingivitele sunt reversibile și există o cale de întoarcere, parodontitele reprezintă distrugerea sistemului de susținere profund al dintelui, iar dinții încep să se miște și gingia se retrage.

Știm bine care este stația finală a parodontozei: pierderea precoce a dinților (de aceea mai e cunoscută ca fiind și boala dinților sănătoși). De asemenea, dacă evităm să curățăm zonele inflamate, placa bacteriană va stagna automat și pe dinți, ceea ce duce la apariția cariei dentare.


O altă afecțiune din cadrul cavității orale dominată de hormonii sarcinii este tumora
de sarcină sau granulomul piogen. Deși este denumită în mod dramatic tumoră, ea
reprezintă de fapt țesut gingival în exces sub forma unei excrescențe și este benignă. Țesutul gingival dintr-o anumită zonă a cavității orale se poate dezvolta anormal de mult din cauza hormonilor estrogeni și a progesteronului.

De cele mai multe ori nu necesită tratament, iar ea poate dispărea complet sau poate scădea în dimensiuni după sarcină. Dacă incomodează pacienta, poate fi excizată cu ușurință prin tratament laser, care nici măcar anestezie nu necesită.


Prevenția gingivitei, parodontitei și a cariilor dentare constă într-o igienă riguroasă pe care nu trebuie să o neglijăm. Deși avem tendința de a nu ne spăla în zonele dureroase, fix acolo trebuie să insistăm. Dacă totuși gingivita de sarcină își face apariția, controlul la medicul stomatolog este necesar. De obicei, se recomandă utilizarea unei ape de gură cu 0,2% clorhexidină pentru 2 săptămâni și un gel care se aplică pe gingiile afectate cu acid hialuronic, pentru a grăbi procesul de vindecare. Totodată, se poate apela la tehnologia modernă, reprezentata de
terapia laser, cu ajutorul căreia se face decontaminarea spațiului gingival și biostimularea acestuia pentru a se vindeca rapid.

Sunt sigure in sarcină și alăptare tratamentele stomatologice?

Da, da și da. Motivul pentru care unii medici dentiști sunt sceptici în ceea ce privește tratarea unei femei gravide este frica. Însă Asociația Americană de Stomatologie încurajează medicii dentiști să trateze aceste paciente ca pe orice alt pacient.

Este adevărat că există anumite riscuri, iar asta ține în principiu de trimestrul în care se află pacienta.

În primul trimestru se recomandă să se trateze doar urgențele stomatologice, deoarece în această perioadă are loc organogeneza fătului. Adică, acesta este momentul în care se formează organele.

De aceea trebuie să fim precauți în ceea ce privește administrarea medicamentelor. Apoi, cel
de-al treilea trimestru este o perioadă sensibilă pentru viitoarea mămică, deoarece nu se simte confortabil în foarte multe poziții, uterul este acum de dimensiuni foarte mari, iar stresul și anumite substanțe precum adrenalina pe care o pot conține unele anestezice pot provoca contracții, deci o naștere prematură.


Perioada de echilibru a gravidei este în trimestrul al doilea (14-20 săptămâni).


Grețurile și vărsăturile matinale au dispărut, dimensiunile uterului sunt încă în limite acceptabile pentru confortul pacientei, astfel fiind o perioadă ideală de a rezolva toate problemele stomatologice. Este importantă menținerea unei cavități orale sănătoase.

Dacă există dinți care se mișcă, se vor lua măsuri (vor fi imobilizați), pentru că se poate întâmpla ca în timpul nașterii sau travaliului să fie necesară intubarea și există riscul ca acești dinți să fie pierduți.

Este sigură anestezia în sarcină?

Agenția Americană pentru Alimente și Medicamente (FDA) a propus un sistem prin
care fiecare medicament este încadrat într-o anumită clasă, în funcție de riscul teratogen asupra fătului (adică poate produce malformații).

Așadar, clasa A este reprezentată de cele mai sigure medicamente, pe când cele clasa D sunt cele mai contraindicate în sarcină, având risc teratogen foarte mare.


În ceea ce privește substanțele anestezice, ele posedă niște proprietăți esențiale care permit trecerea lor prin bariera feto-placentară, deci pot ajunge la bebe foarte ușor. De aceea, se recomandă doar anumite anestezice care au aceste proprietăți reduse și au șanse mici să facă rău bebelușului.

Lidocaina, spre exemplu, cel mai cunoscut anestezic (fie că este sub formă de spray sau injectabil), este încadrată în categoria B, deci se poate administra fără teamă, chiar și combinată cu vasoconstrictori (adrenalină), dar în cantități limitate.

E nevoie să se amâne alăptarea sau să se arunce primul lapte după anestezia dentară?

Când vorbim despre alăptat, situația nu este foarte diferită. Lidocaina este foarte documentată din punctul acesta de vedere. Aceasta ajunge în lapte într-o cantitate extrem de mică ce poate sau nu să ajungă în tractul gastro-intestinal al copilului, dar care nu va trece în circulația sangvină a acestuia. S-au documentat inclusiv cazuri în care s-au administrat lidocaina intravenos în cantități mult mai mari decât se recomandă în anesteziile locale mamelor care alăptează, iar bebelușilor testați după ce au fost alăptați li s-a detectat în sânge o cantitate neglijabilă de substanță anestezică. Singura mențiune este că se preferă ca substanța anestezică să fie administrată fără adrenalină. Nu adrenalina în sine pune probleme bebelului, ci conservantul pe care îl conține aceasta (poate provoca alergii). Așadar, nu, nu trebuie aruncat primul lapte și se poate alăpta în siguranță după intervențiile stomatologice.

Care sunt medicamentele permise în sarcină și alăptare ca și tratament?

Dacă ne referim la antibiotice, cele mai sigure sunt Amoxicilina și Penicilina V, de
aceea sunt și cel mai des prescrise, mai ales în sarcină și alăptare. De asemenea,
putem asocia Amoxicilina cu acidul clavulanic (Augmentin) și se poate folosi fără
probleme în sarcină, însă atenție! În perioada lactației această combinație poate
avea efecte toxice asupra nou-născutului, putând produce convulsii. Dacă pacienta este alergică la cele 2 menționate mai sus, se poate opta pentru Eritromicină (prima opțiune) sau Azitromicina.


Tetraciclina este contraindicată în sarcină, pentru că aceasta se concentrează în
țesuturile dentare ale fătului, ducând la pigmentarea dinților și displazii dentare.


Dintre analgezice, Paracetamolul este cea mai sigură opțiune, având în vedere că
nu are risc teratogen. Cele complet contraindicate, deoarece fac parte în categoria
D sunt acidul acetilsalicilic (Aspirina), ibuprofenul (Nurofen), diclofenac, metamizol.


Printre efectele pe care le poate avea aspirina dacă este administrată în cel de-al
treilea trimestru de sarcină se numără instalarea unei sarcini cu termen depășit și
hemoragii după naștere.

Ce ne puteți spune de spre radiografia dentară? Este sigură? Se poate alăpta după efectuarea acesteia?

Conform Asociației Americane de Radiologie, radiodiagnosticul dentar nu implică o expunere suficient de mare încât să amenințe sănătatea și dezvoltarea normală a fătului. Din acest motiv, radiografiile dentare sunt considerate a fi sigure în orice moment pe parcursul sarcinii, dar și în alăptare. Iradierea fătului la o radiografie retro-alveolară în acest caz, sub protecție, este de 500.000 ori mai mică decât doză limită, iar în cazul unei OPG, este de 50.000 ori mai redusă . Protecția este, însă, necesară și constă în: șorț radioprotector cu plumb și guler tiroidian.

52 de comentarii la „Tratamente stomatologice în sarcină și alăptare”

  1. Multumim pentru sfaturi, sunt foarte utile, recunosc ca am avut probleme pe parcursul sarcinilor care m-au afectat foarte mult .

  2. Mulțumim de informații! Sunt utile pentru mine! Am avut mereu probleme cu dantura și chiar se accentuau pe timpul sarcinii 😐☺️

  3. Buna ziua , ma bucur ca am putut afla lucruri interesante despre radiografia dentara in alăptare, și despre multe altele foarte benefice pentru mine ,o sa țin cont de ceea ce ați scris și încă o data va mulțumesc!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *