Cu dermatita atopică, din păcate și Vladimir se confruntă încă de anul trecut. La el s-a manifestat după ce a împlinit 1 an, iar la început avea doar pielea uscată. Am încercat să hidratez pe cât posibil pielea, dar odată cu apariția frigului dermatita atopică s-a agravat. I-au apărut eczeme care îl deranjau și îi cauzau mâncărimi.
Pediatrul ne-a recomandat să mergem la dermatolog, iar dermatologul la alergolog pentru a elimina declanșarea de natură alergică. Din fericire, testele nu au găsit nicio alergie activă.
Dar eczemele abia dacă se ameliorau. Am încercat multe tratamente, eram atât de stresată din cauza aceasta, mai ales că uneori noaptea era agitat din cauza mâncărimii. Ziua uita de ea pentru că avea activitate. Din fericire, cu venirea sezonului cald s-a ameliorat, iar eczemele au dispărut. Rămâne de văzut cum va fi când va veni frigul din nou.
Știu că un procent mare (aproximativ 30%) dintre copii se confruntă cu dermatita atopică. Consider că noi ca părinți trebuie să fim informați și să știm la ce să ne așteptăm în lupta cu această afecțiune enervantă.
Dr. Iulia Solomon, medic dermatolog specializat în bolile dermatologice la copii, ne vine în ajutor și de această dată cu răspunsuri și lămuriri.
Cum arată dermatita atopică? Cum o recunoaștem?
DERMATITA = ECZEMA este un termen general folosit pentru a descrie inflamația de la nivelul stratului mijlociu al pielii. Pielea apare roșie, uscată, scuamoasă și provoacă mâncărimi. Uneori, se pot observa leziuni de grataj ( zgârieturi sângerânde după scărpinări intense) care sunt predispuse infecțiilor bacteriene.
Din păcate, zilele în care nu consult măcar un copil cu dermatită atopică au devenit rarisime. Unii au forme ușoare, cu câteva leziuni mici, în timp ce alții au aproape întreaga piele acoperita de răni sângerânde pe care le scarpină continuu, printre suspinele părinților.
Dermatita atopică este studiată și tratată atât de medici dermatologi, cât și de medici alergologi și pediatri.
Vorbim de o afecțiune cronică care poate sa apară oricând, însă cel mai frecvent debutează încă din stadiul de nou-nascut. Poate dura ani de zile, cu evoluție ondulantă (on and off), cu episoade de agravare (numite EXACERBĂRI sau ACUTIZĂRI) și perioade de calmitate. Prin urmare, “lupta” părinților și a copiilor deopotriva este una de lungă durată. Dar hey! Capul sus! Am totuși o veste buna! Dermatita atopică se ameliorează în timp și poate fi controlată cu scheme de tratament personalizate, hidratare intensă (și răbdare).
Care sunt semnele apariției dermatitei atopice?
Deși știu ca toți părinții deja recunosc simptomele acestei afecțiuni, iată câteva semne care ne indica prezența dermatitei atopice pe suprafața pielii copilului:
- mâncărimea care apare frecvent pe o piele cu tendință spre uscare- acest simptom este extrem de supărător. De foarte multe ori copilul nu se poate odihni din cauza mâncărimilor
- pielea devine din ce în ce mai uscată, roșie
- în cazul unei zgârieturi ne putem confrunta cu sângerare la acel loc, iar dacă acest lucru se întâmplă frecvent, pielea capătă aspect de îngroșare și întărire, proces numit LICHENIFICARE.
- pielea afectată este mai predispusă infecțiilor bacteriene sau fungice.
La sugari și copiii mici, dermatita atopică începe de obicei pe față( obraji) sau în pliurile coatelor, mâinilor și / sau genunchilor, în spatele urechi sau la nivelul gatului. Se poate răspândi pe tot corpul.
La copiii mai mari și la adulți, dermatita atopică apare de obicei în pliurile coatelor, mâinilor și / sau genunchilor.
Este dermatita atopică o alergie?
Nu. Dermatita atopică nu este o alergie. Dermatita atopică este o afecțiune inflamatorie a pielii de sine stătătoare a cărei evoluție este influențată de alergii respiratorii/alimentare cu care se asociază frecvent.
Din ce cauza apare dermatita atopica?
Faimoasa întrebare care mă ucide lent, dar sigur așa cum îmi place sa glumesc- “Dar de la ce?”
Ar fi ideal sa găsim o singură cauză pentru fiecare afecțiune. Am elimina cauza și implicit s-ar trata afecțiunea. Ah în ce lume minunată am trăi. În realitate există combinații de cauze greu de controlat.
În cazul dermatitei atopice nu se cunosc clar cauzele, dar predispoziția genetică este constant prezentă. De obicei, părinții copiilor cu dermatită atopică au suferit la rândul lor de dermatita atopică, au pielea ușor uscată și foarte sensibilă sau au diferite alergii. La această predispoziție genetica se adaugă o combinație între doua dezechilibre:
- Dezechilibru al barierei pielii care devine insuficientă pentru a proteja copilul de mediul extern, astfel încât apare uscată și predispusă inflamației și chiar infecției.
- Dezechilibru al sistemului imunitar care devine hiper-reactiv – adică va reacționa exagerat la orice stimul din exterior care poate avea potențial iritant(o țesătură, un colorant, parfum). Mai mult, copiii cu alergii asociate ( rinita alergica, astm, alergii alimentare/respiratorii) au un risc crescut spre a asocia și o dermatită atopică.
Care este evoluția naturală a dermatitei atopice?
În funcție de frecvența exacerbărilor, suprafața corporală afectată, gradul inflamației, timpul de remisiune al leziunilor, se va stabili dacă acel copil are o formă ușoară, moderată sau gravă de dermatita atopică. Există copii care au doar un episod grav pe an, dar și copii care au episoade mai frecvente pe lună sau chiar săptămână.
Chiar și în perioadele de calmitate pielea unui copil cu dermatită atopică are o sensibilitate mai mare, astfel încât crema hidratantă cu rol de protecție și barieră trebuie sa fie nelipsita! Aici avem o varietate de game pe care le găsim cu ușurință în farmacii. Este important sa găsim produse de îngrijire potrivite fiecărui copil și să le folosim constant. As vrea sa subliniez un lucru: cremele de hidratare/protecție au un efect antiinflamator minim. Ne ajuta enorm sa reparam bariera pielii, să rărim episoadele de agravare, dar nu înlocuiesc un tratament propriu-zis în timpul lor.
O zonă care nu este tratată complet, până când cea mai mică urmă de roșeață a trecut, va ajunge inevitabil la un următor episod de agravare mult mai agresiv decât cel din urmă. Pielea va tinde să se îngroașe ( este o metodă prin care pielea își creează un scut de apărare), proces numit LICHENIFICARE. Printr-o piele îngroșată crema va pătrunde mai greu, așadar hidratarea va fi îngreunată, pielea se va reface mai greu, iar răspunsul la tratament va fi mai întârziat.
Infecția bacteriană a pielii este mai frecventă în dermatita atopică?
În dermatita atopică bariera pielii este alterată, astfel încât se modifică microbiomul pielii . Da, noi pe piele avem în mod normal și bacterii și fungi și mici paraziți care construiesc un mediu ce ne protejează de factorii externi. Atunci când se modifica acest mediu, unele bacterii își cresc mult populația și de cele mai multe ori este vorba de Staphylococcus Aureus.
Mai mult, uneori, leziunile deja existente se pot suprainfecta și cu alte bacterii din exterior. În cazul acesta, leziunile de dermatită atopică sunt mai agresive, mai rezistente la tratament și uneori apar zone umede galbene ce se usucă și formează niște cruste galbene. În astfel de situații este necesară folosirea unui antibiotic local.
Cum se tratează o dermatită atopică?
Ei bine, am și vești bune, dar și vești… mai puțin bune. Începem cu cele din urmă: Nu există un tratament universal curativ pentru dermatita atopică.
Ah, am zis ca am și o veste buna? Da. Dacă reușim să facem asta, episoadele de agravare următoare vor fi mai rare, mai blânde și mai ușor de controlat.
Dacă dermatita atopică este controlată bine, peste 85% din simptome se ameliorează în timp.
Este important să consultăm întotdeauna medicul specialist. De ce? Copiii sunt diferiți și schema de tratament trebuie să fie personalizată.
Medicul va stabili o schemă de tratament în funcție de vârsta copilului, aspectul leziunilor, gravitatea și localizarea lor, frecvența apariției lor, prezența sau absența alergiilor asociate.
Recomand sa alegi un medic în care ai încredere. Să ții legătura cu el și să stabiliți împreună vizite periodice pentru a ajunge într-un punct de echilibru cu cel mic. Acel medic va porni de la un tratament de bază și îl va ajusta în funcție de fiecare copil și de cum reacționează el la tratament.
Ce substanțe medicamentoase sunt recomandate în protocoalele oficiale?
Într-o lume ideală, fiecare copil ar fi tratat doar cu cremă hidratantă și mângâieri. Uneori, doar de asta este nevoie. Alteori, din păcate, episoadele agresive necesită substanțe active medicamentoase.
Înțeleg reticența părinților și nevoia de consiliere constantă referitoare la tratament. E important să avem un control clar a ceea ce folosim, cum folosim și cât timp.
Tratamentul topic (local) cu corticosteroizi este de primă intenție în inflamația pielii. Leziunile din dermatita atopică sunt caracterizate tipic printr-un puternic proces inflamator cutanat. Din aceasta cauza ele apar iritate, roșii, uscate, uneori cu zone sângerânde. Dacă o inflamație a pielii nu a putut fi ameliorată cu o cremă hidratantă cu efect de calmare, mă tem ca e puțin probabil sa se evite sau sa se amâne folosirea unei creme cu corticoid.
Mai mult, trebuie sa luăm în considerare că orice amânare a tratamentului poate duce la agravarea dermatitei, uneori suprainfectarea bacteriană a ei. Pielea tinde să se îngroașe, astfel încât orice cremă aplicată ulterior se va absorbi mai greu și implicit se va trata mai greu.
Dermatocorticoizii sunt de mai multe feluri, cu grade diferite de potență și, în funcție de ce s-a folosit anterior, de vârstă și greutatea celui mic, de extinderea inflamației, intensitatea, vechimea și frecvența ei, medicul va alege tipul dermatocorticoidului și durata folosirii astfel încât copilul să fie în siguranță.
Inhibitorii de calcineurina (Tacrolimus, Pimecrolimus) au un efect imunomodulator local, scăzând considerabil hiper-reactivitatea pielii. Aceștia se pot folosi ca alternative pentru dermatocorticoizi atunci când există contraindicații absolute. Însă au un efect mult mai lent și uneori nul dacă inflamația este intensă.
Antihistaminicele au un efect minim, doar de calmare a mâncărimilor. În cazul în care copilul asociază si alte alergii alimentare/respiratorii care ar fi putut declanșa un episod de exacerbare, acestea vor fi ameliorate.
Probioticele s-au dovedit a fi eficiente la copiii cu dermatite atopice ce asociază și dezechilibre ale florei intestinale (dismicrobism intestinal).
Cum îngrijim pielea unui copil cu dermatită atopică?
Este important să te asiguri constant că pielea este hidratată în mod corespunzător cu o cremă potrivită.
Băița copilului mic trebuie să fie făcută cu apă călduță, nu foarte caldă, și să dureze până în 10 minute. Nu există recomandări clare legate de frecvența lor, dar s-a dovedit faptul că spălatul excesiv duce la alterarea barierei pielii.
După baie, pielea copilului se tamponează cu un prosop moale la atingere, nu se freacă. Pentru îngrijirea pielii folosiți creme fără parfum, colorant sau uleiuri aromate. Crema se masează ușor până la absorbția completă.
Dacă ați găsit o cremă hidratantă cu care vă împăcați bine, fiți loiali, nu faceți schimbări de dragul schimbărilor, nu faceți experimente.
Dacă se urmează o schemă de tratament, întâi se aplica crema medicament, apoi, după câteva minute, crema hidratanta.
Evităm hainele ce au în compoziție poliester sau lână direct pe piele, pentru ca acestea sunt iritante și favorizează mâncărimea. Optăm pentru haine din bumbac sau țesături unde acesta este predominant.
Sugarii trebuie să aibă în permanență unghiile tăiate pentru a evita zgârieturile.
Și… răbdare. Hidratare, hidratare, hidratare. Apoi, încă puțină răbdare.
Dr. Iulia Solomon oferă consultații pentru cei mici, dar și pentru părinți la DermaKids Medical Center. Vestea bună este că puteți avea consultația gratuită dacă aduceți un bilet de trimitere de la medicul de familie!
Romanian